Basilica.ro basilica.ro
Calendar Ortodox, 1 iulie
Sf. Ier. Leontie de la Rădăuți
Sfântul Leontie s-a născut în secolul al XIV-lea, în Rădăuţi. A intrat de tânăr în cinul monahal la Mănăstirea Bogdana, primind numele Lavrentie.
Mai târziu, s-a retras în sihăstrie, pe Valea Putnei, unde trăiau mai mulţi călugări cuvioși, care l-au îndrumat în viaţa duhovnicească. În jurul lui s-au adunat mulţi ucenici și astfel, Cuviosul Lavrentie a întemeiat schitul Laura (Lavra) care va deveni cunoscut cu numele de Schitul lui Lavrentie, prima sihăstrie cunoscută din nordul Moldovei.
Cuviosul Lavrentie a devenit egumen al acestei obşti monahale în creştere. Potrivit tradiţiei, la schit avea să vină mai târziu şi Sfântul Daniil Sihastrul, sub povăţuirea egumenului Lavrentie.
În anul 1402, domnitorul Alexandru cel Bun (1400-1432) întemeiază Episcopia Rădăuţilor. Astfel, biserica Mănăstirii Bogdana a devenit catedrală episcopală, iar Cuviosul Lavrentie, fiind cunoscut de domnitor, cler şi de mitropolitul Sucevei, a fost ales ierarh al noii episcopii.
Deşi nu îşi dorea aceasta, el a primit hotărârea cu smerenie, lăsând în locul său, ca egumen al schitului Laura, pe Cuviosul Daniil Sihastrul, ucenicul său.
Ca episcop al Rădăuţilor, Lavrentie a rămas om al rugăciunii şi al dragostei de aproapele, făcând milostenie şi împărtăşind povăţuiri şi cuvinte de mângâiere tuturor.
La bătrâneţe, Cuviosul Lavrentie s-a retras din scaunul episcopal şi a mers la schitul pe care îl întemeiase, trăind mai departe în pustnicie.
Prin râvna sa duhovnicească, episcopul Lavrentie a ajuns la măsura desăvârşirii, fiind binecuvântat cu darul înainte-vederii şi cu cel al vindecărilor. Cunoscându-şi dinainte sfârşitul său, el a cerut să fie tuns în chipul schimniciei, primind numele de „schimonahul Leontie”.
I-a chemat apoi pe toţi fraţii şi ucenicii, şi-a luat rămas-bun de la obşte, după care şi-a dat cu pace sufletul în mâinile Domnului. A fost înmormântat de ucenicii săi în biserica din lemn a schitului Laura.
La mormântul lui veneau mulţi credincioşi să se închine și aveau loc multe vindecări de boli. La auzul acestor fapte, credincioşii şi clerul Episcopiei de la Rădăuţi au cerut mitropolitului Moldovei binecuvântare ca să așeze moaştele Sfântului Ierarh Leontie în catedrala episcopală. Mitropolitul Moldovei a încuviinţat acest lucru.
În anul 1639, oraşul Rădăuţi a fost jefuit de tâlhari veniţi de dincolo de hotarele de nord ale Moldovei. În vremea acestei năvăliri au fost ascunse moaştele Sfântului Ierarh Leontie şi n-au mai fost găsite multă vreme. O parte din ele au fost redescoperite la sfârşitul secolului trecut.
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât în anul 1992 să cinstească aşa cum se cuvine pe Sfântul Leontie de la Rădăuţi, înscriindu-l în rândul sfinţilor, cu zi de prăznuire în data de 01 iulie.
Moaştele Sfântului Ierarh Leontie se află în prezent în biserica Mănăstirii Bogdana din Rădăuţi.
Troparul – Glasul 8
Cu nevoinţe duhovniceşti toată viaţa ţi-ai petrecut-o şi, primind vrednicia arhieriei, cu smerenie şi cu frică de Dumnezeu ai slujit Biserica lui Hristos, pe Care roagă-L, Sfinte Ierarhe Leontie, să mântuiască sufletele noastre.
Sf. Cosma și Damian, cei din Roma
Sfinții Cosma și Damian, frați după trup, s-au născut în Roma și au trăit în secolul al IV-lea. Ei au fost crescuți și educați în credința creștină de mama lor, Teodota.
Tatăl lor fusese păgân. Teodota, rămasă văduvă, i-a învățat pe frații Cosma și Damian să-și iubească aproapele și pe Dumnezeu. Au studiat la școli vestite și au devenit doctori iscusiți, vindecând oameni, dar și animale, fără să primească plată pentru munca lor. Singura lor plată era ca cel tămăduit să creadă în Hristos, de la Care venea vindecarea.
Pe lângă darul vindecărilor, făceau bine tuturor. Au vândut averile moștenite și le-au împărțit săracilor.
Atunci când vindecau pe cei bolnavi le spuneau acestora: „Noi numai mâinile le punem pe voi, iar cu puterea noastră nimic nu putem să facem, ci pe toate le lucrează tăria cea atotputernică a lui Hristos, Unuia adevăratului Dumnezeu, întru Care de veți crede cu neîndoire, îndată sănătoși veți fi”. Și aceia crezând, câștigau sănătate. Și astfel s-au întors mulți de la păgânătatea închinării de idoli, la Hristos.
Săvârșind multe minuni în numele lui Dumnezeu li s-a dus vestea în toată zona. Mergând în satul natal, au fost primiți cu bucurie deoarece locuitorii de aici au auzit de minunile și tămăduirile făcute de acești sfinți, în numele lui Dumnezeu.
În acest sat se afla un doctor de la care sfinții Cosma și Damian au învățat știința medicinei, însă văzând slava de care se bucurau cei doi acesta a căzut în păcatul invidiei fapt pentru care i-a chemat să strângă împreună plante medicinale și, fiind în loc pustiu, i-a ucis. Astfel, cei doi au primit moarte mucenicească.
Mai multe mănăstiri, biserici și capele de spital sunt închinate celor doi sfinți doctori. În data de 01 iulie este hram la Capela Institutului Clinic Fundeni și la Biserica Centrului medical de diagnostic și tratament „Dr. Victor Babeș”.
Mai sunt sărbătoriți la Biserica „Sfinților Doctori fără de arginți Cosma și Damian” din incinta Spitalului „Schuller” din Ploiești, precum biserica de la Maternitatea Bucur sau la capela din incinta Maternității Filantropia.
Capela a fost înființată deodată cu spitalul, în anul 1813, datorită donațiilor boierilor, clericilor, negustorilor și din veniturile mănăstirilor Arnota și Govora. De asemenea, a contribuit și doctorul în medicină și filosofie Constantin Caracaș. Maternitatea de la Filantropia a fost înființată în 1881-1883, prima și singura maternitate din București la acea vreme.
Biserica „Acoperământul Maicii Domnului” – Titan are al doilea hram închinat Sfinților Mucenici, Doctori fără de arginți, Cosma și Damian.
Troparul – Glasul 8
Sfinţilor cei fără de arginţi şi de minuni făcătorilor, cercetaţi neputinţele noastre. Şi ca unii care în dar aţi luat, în dar daţi-ne nouă.
