Basilica.ro Iulian Dumitraşcu
Academia Română a organizat luni, de Ziua Limbii Române, o dezbatere în care a fost analizată utilizarea unor termeni apăruţi în timpul epidemiei de Covid-19, potrivit Agerpres.
Prof. Gabriela Pană Dindelegan, membru corespondent, a adus în discuţie „recentul şi bogatul vocabular al pandemiei cu termeni nou creaţi, cu sensuri noi, cu extinderi şi cu devieri de sens, unii formând adevărate familii şi probând o dinamică lingvistică impresionantă”.
Ea a stabilit un „prim inventar al acestei bogate terminologii”.
„Asimptomatic versus simptomatic; carantină, carantinare, carantinat, carantinizare; comorbiditate, comorbidităţi; confirmat, confirmaţi; contact, contacţi; contaminat, contaminare; covid, covizi; igienizat; infectat, infectaţi, infectare; izolare, izolat, izolaţi; mască; platou; pozitiv, pozitivi, pozitivat, repozitivat; relaxare cu sensul special de respectare a regulilor; testare, testat şi alţii”, a enumerat lingvistul.
Profesorul Dindelegan a remarcat nu numai termenii simpli, ci şi derivatele propriu-zise, precum „izoletă, după modelul bicicletă, motocicletă, trotinetă, anticovid, noncovid, derivate cu prefixe negative”.
„De observat compusele prefixele propriu-zise şi cele cu prefixoide sau cu sufixoide, de tipul coronavirus, coronasceptic, pandemie, termometrizare, termoscanare, vaccinosceptic. De observat acronimele aduse în prim-plan: ATI, DSP, cu derivatul DSP-ist, DSU. COVID însuşi a fost preluat la început ca acronim, de unde şi scrierea fiecărui component cu majusculă, dar şi-a pierdut cu timpul semnificaţia acronimică”, a mai spus ea.
Conform prof. Gabriela Pană Dindelegan, acest fenomen pune în evidenţă „vigoarea, bogăţia şi forţa creatoare” a limbii române.
„Poate fi considerată săracă, urâtă o asemenea limbă care dă atâtea semne de vigoare, de bogăţie, de rapiditate de reacţie? Evident că nu. Şi exemplul terminologiei Covid-ului este numai unul printre multe altele”, a mai suliniat profesorul.
Evenimentul a fost organizat în parcul Academiei Române, fiind moderat de acad. Bogdan C. Simionescu şi acad. Răzvan Theodorescu, vicepreşedinţi ai Academiei.
Sărbătorită începând cu anul 2013 în data de 31 august, Ziua Limbii Române constituie un prilej de celebrare și aprofundare a limbii materne și de recunoaștere a importanței sale ca element esențial în menținerea identității naționale, atât în țară, cât și în rândul comunităților românești din diaspora.
Cu prilejul primei celebrări a acestei zile, Întâistătătorul Bisericii noastre a spus că limba română a fost mereu liantul viu dintre credinţă, cuget şi simţire.
Legea nr. 53 privind instituirea Zilei Limbii Române a fost publicată în Monitorul Oficial în 19 martie 2013.
Foto credit: Agerpres Foto / Grigore Popescu
Urmărește-ne și pe Twitter: @AgentiaBasilica și @BasilicaPhotos!
Vă mulțumim că citiți Basilica.ro.
