Basilica.ro Ștefana Totorcea
Președintele Academiei Române spune că limba română este un tezaur spiritual, deoarece se situează între primele 15-20 de limbi ca bogăție. Aceasta face din ea cea mai importantă creație spirituală a românilor, îndreptățind observația unui cărturar umanist care spunea în secolul al XV-lea că românii își apără mai mult limba decât propria viață.
„Limba este ca un organism viu care se naște, crește, se dezvoltă, îmbătrânește și moare odată cu poporul care a creat-o și căruia i-a servit ca mijloc de comunicare. De aceea, vorbim de limbi vii și de limbi moarte”, a explicat istoricul, într-o declarație acordată Agerpres de Ziua Limbii Române.
„A noastră este vie și, oricât de contaminată este cu neologisme, cu barbarisme, cu hiperurbanisme, cu prescurtări sau cu SMS-uri năstrușnice, nu trebuie să ne temem. Limba română are puterea de a rămâne ea însăși în ciuda variatelor influențe”, a adăugat el.
„Sfințenia” limbii: rolul ei identitar
„«Limba noastră-i limbă sfântă!» Este un vers scris de părintele Alexei Mateevici acum mai bine de un secol și devenit, între timp, parte a unui imn de stat românesc”, a spus academicianul cu referire la imnul de stat al Republicii Moldova.
Pentru președintele Academiei, „sfințenia limbii vine la români din vremuri imemoriale și rezidă în rolul identitar al felului nostru de a exprima în cuvinte lumea”.
„Acest fel de raportare la lume ne-a păstrat vii ca popor, încât observația – făcută de umanistul Antonio Bonfini, spre finele secolului al XV-lea – că românii au dăinuit în spațiul lor pentru că și-au apărat mai mult limba decât viața devine mai mult decât relevantă”, a subliniat istoricul.
„Nu poți fi român dacă nu vorbești românește, deși poți vorbi românește fără să fii român. În ciuda unor negații născute din prea multă iubire, din rea-voință, din ignoranță sau din dorința de a epata, limba noastră rămâne viața noastră ca popor. Nu există popor pe lumea asta care să nu-și prețuiască, îngrijească și conserve limba. La fel fac ori ar trebui să facă și românii”, a adăugat el.
Academia și limba română
Amintind că „Academia Română, încă de la înființare, s-a îngrijit de corectitudinea limbii și de zestrea ei”, Ioan-Aurel Pop îndeamnă „s-o păzim așa cum ne îndemna cândva Ienăchiță Văcărescu și s-o dăm frumoasă, caldă, curată și strălucitoare feților și fetelor noastre”.
„În rândul celor 6.000 – 7.000 de limbi vii de pe planetă, româna se află – în funcție de mai multe criterii obiective, fixate de specialiști neromâni – între primele 15 – 20, ceea ce nu este puțin lucru. Mie îmi place să spun că cea mai importantă creație spirituală a poporului român este limba română”, a afirmat el.
În anul 2000, Academia Română a încheiat publicarea Dicționarului Tezaur al Limbii Române, început înainte de 1900. Acesta indexează în zeci de volume aproape 200.000 de cuvinte, comentate și definite după regulile științei. Instituția a mai creat un atlas lingvistic, o colecție de literatură română în aproape 250 de volume și alte lucrări dedicate limbii române.
Luni, de Ziua Limbii Române, Academia Română găzduiește o dezbatere despre evoluția acesteia.
Ziua Limbii Române se serbează anual în data de 31 august, fiind instituită în România în 2013. În Republica Moldova, se sărbătorește începând din 1990 în aceeași zi, data la care, în 1989, după dezbateri îndelungate, Sovietul Suprem al fostei Republici Sovietice Socialiste Moldova a aprobat româna ca limbă de stat și trecerea la grafia cu litere latine.
Vezi și:
Foto credit: Universitatea Babeș-Bolyai (foto de arhivă)
