Basilica.ro Ștefana Totorcea
Preasfințitul Părinte Macarie a transmis vineri un mesaj de condoleanțe după ce Stavrofora Hristofora Hârjabă, Proinstareța Mănăstirii Bogdana din județul Bacău, s-a mutat la cele veșnice.
Ierarhul afirmă că a aflat vestea „cu durere a inimii, străluminată de nădejdea Învierii” și că „Maica Stareță Hristofora a fost una dintre mironosițele de taină ale monahismului feminin românesc”.
„Alungată din pacea mănăstirii Bujoreni prin infamul decret comunist din 1959, a trăit călugărește în lume, într-o colibă sărăcăciosă de nuiele și nămol, până când, alături de îmbunătățitul Părinte Isaia Țugurlan, în 1968, a pus început restaurării vetrelor monahale închise sau părăsite”, explică Episcopul Europei de Nord.
„A fost, așadar, printre veghetoarele care nu au abandonat nicio clipă crucea monahismului românesc în timpul persecuției atee.”
„A lucrat neobosit de atunci, cu timp și fără timp, pentru rectitorirea de schituri și mănăstiri, atât în fundamentele materiale, cât, mai ales, în cele duhovnicești, de alcătuire și de creștere a obștilor monahale”, scrie Preasfințitul Părinte Macarie.
„Din 1970 s-a aflat la Mănăstirea Bogdana, a cărei stareță i-a fost până acum, alături de ucenica sa, Maica Mihaela, unde a crescut duhovnicește generații de monahii.”
„Întotdeauna am fost impresionat de dragostea jertfelnică a obștii de la Bogdana și de smerenia, delicatețea și ospitalitatea întru Hristos a Maicii Hristofora. Lucrarea sa pilduitoare a dat roade binecuvântate și mă rog Bunului Dumnezeu ca moștenirea sa să rămână și să aducă pe mai departe rod, spre mântuirea celor mulți”, mai transmite părintele episcop.
O viață pusă în slujba lui Hristos
Stavrofora Hristofora Hârjabă a trecut la cele veșnice joi, 23 mai 2024, după 73 de ani de viață monahală, din care 45 ca stareță, informează Arhiepiscopia Romanului și Bacăului. Era născută la Cucuieți, com. Dofteana, jud. Bacău, și a primit la botez numele de Filofteia.
La numai 12 ani, a intrat în obștea Mănăstirii Bujoreni, jud. Vaslui. După Gimnaziu, a urmat cursurile Școlii monahale a mănăstirii. În primii ani a trecut prin toate ascultările, apoi a fost rânduită ucenică la stăreție.
A fost tunsă în monahism în 6 decembrie 1958 și i s-a dat ascultarea de ajutor de econom.
În toamna anului 1960, în urma aplicării Decretului 410 din 1959, mănăstirea a fost închisă de regimul comunist, iar maicile au fost obligate să părăsească sfântul lăcaș. Greutățile pe care le-a avut de înfruntat au fost foarte mari, de la lipsa de hrană și adăpost și până la prigoana și interogatoriile organelor de represiune.
La Viișoara unde, cu mari sacrificii, și-a construit un adăpost din nuiele și lut. Fiind spre sfârșitul toamnei, lutul nu a reușit să se usuce, iarna pereții umplându-se de promoroacă. În această perioadă, a lucrat covoare, în baza unei autorizații obținute de la stat.
A reconstruit două mănăstiri
În 1968, împreună cu duhovnicul Isaia Țugurlan, și cu binecuvântarea Episcopului Partenie al Romanului, a reînființat și refăcut Schitul Runc, aflat în stare avansată de ruinare, adunând în jurul ei 10 maici și surori.
În 1977, împreună cu obștea de la Runc, l-a urmat pe părintele Isaia Țugurlan la Mănăstirea Bogdana, grav avariată de marele cutremur din acel an.
Timp de 15 ani după Decretul comunist de alungare a monahilor din mănăstiri, la Bogdana funcționase un cămin pentru persoane cu afecțiuni mintale. Din bunurile obștii nu mai rămăsese absolut nimic. Au găsit doar un pat de fier defect și o jumătate de pătură.
Biserica mare și cea din cimitir, zidul de incintă și clădirile erau complet ruinate, iar paraclisul transformat în sală de petreceri. Înfruntând lipsurile de tot felul, presiunea și amenințările organelor de stat ateiste, cu eforturi de neimaginat, obștea a reușit să refacă totul.
Prima proinstareță din istoria eparhiei
Comunitatea a fost într-o continuă creștere încă din anii comunismului, datorită personalității stareței. Dezvoltarea a continuat după căderea comunismului. În anii 2000 s-au construit și renovat biserica din cimitir și clădirile necesare gospodăriei mărite a obștii.
Într-un corp de chilii, a fost amenajată și o bolniță unde se oferea îngrijire atât pentru monahi și monahii, cât și pentru mireni.
Din 2014, s-au realizat ample lucrări de recondiționare a învelitorii de pe întreg ansamblul de construcții și a fost consolidat zidul de incintă, refăcute gardul și porțile de la biserica de iarnă și pavate toate aleile. Lucrările au fost coordonate de Maica Hristofora la cererea obștii, chiar dacă nu mai era stareță.
În 2022, la instalarea noii starețe, Monahia Mihaela Radu, Stavrofora Hristofora Hârjabă a fost distinsă cu Crucea Țării de Jos și numită proinstareță a Mănăstirii Bogdana – primul astfel de titlu din cei 600 de ani de existență ai Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului.
Foto credit: Facebook / Episcopia Europei de Nord
Urmărește-ne pe Telegram: t.me/basilicanews
